O pagină de istorie care ar putea fi trecută cu vederea destul de ușor, dar pentru semenii noștri de acum două secole probabil a avut aceeași valoare ca aterizarea unui obiect terestru pe suprafața unei comete.

Azi aniversăm 6 decenii de la lansarea primului satelit artificial. Evenimentul a marcat începutul cursei spațiale, iar efectele acesteia au schimbat fundamental istoria modernă a omenirii.

Sonda Cassini a fost lansată în 15 octombrie 1997, a călătorit un miliard și 600 de milioane de kilometri pînă la Saturn și a orbitat în jurul planetei pentru cîțiva ani (începînd din anul 2004), culegînd informații despre ea, sateliții ei și inelele de gheață.

O vorbă spune că cine nu-și învață istoria (și nu trage cîteva concluzii pe baza experiențelor trecute) este condamnat s-o repete.

Dracula, romanul bombă al unui scriitor care nu a creat alte mari opere literare. O operă unică care a rezistat trecerii timpului trecînd cu mult bariere literaturii pentru a trece în folclorul urban modern.

Sursele de inspirație a lui Bram Stoker n-au fost doar Transilvania (care ar fi fost undeva la capătul lumii pentru mulți contemporani ai autorului, și nici acum nu s-a schimbat prea mult din punctul ăsta de vedere) și Vlad Țepeș (cel care a dat fiori de groază tuturor ce-au aflat de țepele pe care le-a dat turcilor).

Un pic de istorie, un pic de Playboy, dar și o marcă vizuală cît se poate de cunoscută, cu un impact semnificativ asupra unei părți semnificative a culturii mondile.

Mai ții minte cum era pe vremuri? În perioada comunistă, cu defilările, cîntecele și dansurile de atunci? Bine, bine, întrebarea este adresată celor suficient de bătrîni încît să prindă măcar o defilare sau să fi făcut parte dintre copiii care au dansat după o coreografie bine stabilită. Dacă te-ai născut în ultimii ani ai perioadei respective sau după ce l-au împușcat pe ”nea Nicu” n-ai cum să știi decît din poveștile părinților sau de la televizor despre cum era o zi la TVR în epoca Ceauşescu cu versuri şi cîntece patriotice.

Am dat de chestia asta întîmplător și am rămas să ascult un pic să o ascult. Teoria cîtorva gigei de treabă că Transilvania a fost pustie acum 11 secole, la sosirea ungurilor în zonă, nu e tocmai nouă, și nu e tocmai realistică (ca să nu spun că e de-a dreptul o minciună sfruntată). Atunci cînd nu a fost ignorată pe motiv de prostie a fost combătută de suficiente ori pentru a o transforma în ceva desuet.

Hai să-ți expun și eu cîteva idei pe marginea subiectului. Zona asta (teritoriul României, nu doar Transilvania) e locuit de cîteva zeci de mii de ani - urmele omului preistoric și picturile din peștera de la Coliboaia sînt vechi de aproximativ 35 de mii de ani. Înaintea omului modern teritoriul a fost ocupat de omul de Neanderthal, o specie de umanoizi înrudită cu a noastră care a dispărut după ce strămoșii noștri au ajuns aici (strămoși care s-au împerecheat cu localnicii în unele situații, s-a luptat cu ei în altele și le-a făcut concurență pentru aceleași resurse într-o mare parte a timpului).

Sper că n-o să devii nostalgic urmărind cum erau prezentate iernile de altădată la Televiziunea Română. Probabil că șansele sînt oricum mici (mai ales dacă faci comparație cu iarna de acum, zăpada și gerul de afară), dar vroiam să mă asigur.

Acum vreo doi sau trei ani vizitam niște muzee din Oradea în acea noapte din an în care erau deschise, iar unul dintre lucrurile care mi-a atras atenția a fost o mașină de scris din muzeul Iosif Vulcan: avea același aranjament de litere ca tastaturile moderne.

Nu știu de ce, dar am impresia că ziua asta va rămîne menționată în istorie. Poate undeva, într-o notă de subsol, poate va fi împinsă în față de continuarea evenimentelor de azi, în evenimentele din restul săptămînii. N-aș spune (încă) că a fost o zi fatidică, dar...

O interpretare destul de corectă (conform informațiilor pe care le am în momentul de față) asupra situației de la finalul celui de-al doilea război mondial și a motivelor care au dus la lansarea bombelor nucleare asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki: invadarea Japoniei de către americani ar fi dus la pierderi de vieți omenești mult mai mari decît cele provocate de exploziile nucleare. Alegerea celui mai mic dintre două (sau mai multe) rele nu e deloc ușoară, mai ales că întotdeauna se va găsi cineva să comenteze despre asta, mai mult sau mai puțin informați despre subiect.

Interesant este cel care face analiza: preotul catolic Wilson Miscamble, profesor de istorie la Notre Dame.

Majoritatea oamenilor își măsoară timpul luînd ca reper era creștină și presupusul an al nașterii lui Isus, dar istoria ființelor umane e ceva mai veche - ”doar” cu cîteva milioane de ani. Unii consideră că era spațială ar fi mult mai potrivită (pe motiv al ajungerii primului om pe orbita Terrei, urmînd la cîteva decenii după aceea la misiuni pe Lună, Marte și prin sistemul solar), iar unii susțin că luarea ca reper a începutului Erei umanității - adică momentul în care am început să transformă planeta asta, construindu-ne civilizațiile peste ce-a existat înainte.

Acel moment este considerat a fi acum 12 mii de ani - s-ar putea să fie ceva mai vechi, dar încă nu se cunosc informații în acest sens. Transformarea acelui moment în reper ar schimba un pic perspectiva oamenilor asupra istorie (și ar stîrni o grămadă de proteste ale religioșilor creștini și, mai ales, a adepților creaționismului).

Se află în Philadelphia și se vad deschide în cursul anului viitor. Dacă treceți prin zonă și aveți prilejul să îl vizitați nu ezitați să o faceți.

Motivul acestui îndemn este cît se poate de simplu: următoarea revoluție americană (una pe care nu va trebui să o așteptăm prea mult timp) va schimba considerabil lucrurile pe continentul respectiv.

O pagină din istoria mașinilor românești, și influența lor în viețile oamenilor. Am avut prilejul să circul cu ARO pe vremuri, în copilărie, pe vrema cînd erau încă la modă, și-mi pare rău că din marca aia a mai rămas doar amintirea.

Or fi făcut comuniștii multe lucruri proaste (nu le cunosc pe toate și nici nu vreau să le enumăr aici pe cele pe care le știu) dar măcar un lucru a fost bine: nu oricine apărea pe sticlă. Femeile de la știrile TVR erau supuse unor reguli destul de riguroase înainte de a apărea la televizor, și nu de puțin ori deveneau aproape un etalon de frumusețe feminină. Oare cîte dintre femeile de la televiziunile actuale pot spune același lucru? Probabil că știi numărul exact (sau măcar o aproximație) mai bine ca mine, însă cu siguranță răspunsul respectiv se încadrează la ”mult prea puține”.

Lumea spune că odinioară cel puțin o parte a educației se făcea cu ajutorul televizorui, iar motivele nu-s deloc greu de ghicit: nu prea aveai multe surse de informare. Cărți erau destule (și destul de diverse), conținutul ziarelor era controlat, la fel și cea mare parte a informațiilor la care populația avea acces. Însă, chiar și așa, existau cîteva chestii utile.

3-4 decenii mai tîrziu avem la dispoziție o cantitate imensă de informații, dar foarte multe-s mizerii sau dezinformări (nici nu vreau să încep să le enumăr pentru că n-o să mă opresc prea curînd). Nu pot spune că stai mai bine decît părinții sau bunicii tăi din perioada comunistă. Spune-mi la ce te uiți și ce vizitezi pe internet de obicei ca să-ți spun cît de inteligent și de rațional ești.

Nu știi limba zonei în care te afli, nu te descurci. Sau te descurci foarte greu, folosind limbajul internațional al semnelor sperînd că cineva te va înțelege. Corect? Închipuie-ți că ești înconjurat de prieteni, o întreagă armată de fapt, într-o zonă în care nu ați mai fost niciodată. Pe un alt continent. Ai nevoie de cineva care să vă ajută să vă înțelegeți cu populația locală, să schimbați și vorbe, nu doar pietre, săgeți sau lovituri de săbii. Un traducător, corect?

Aplică scenariul de mai sus Americii centrale și află mai multe despre limbile implicate în legenda Malinche și rolul traducătorilor în cucerirea imperiului aztec condus de Montezuma.

O lecție de biologie de epocă ce încearcă să le explice oamenilor misterele căsătoriei. Prin anii '30. Anii 1930.

Nu știu dacă ar trebui să rîd (sexualitatea și căsătoria sînt ”nițel” diferite) sau să plîng pentru tinerii de acum (ăia puțini care au mai rămas, cărora chiar și filmul de acum le prezintă noutăți absolute).

Sau de ce orașele în care trăim au fost construite într-un anumit mod: momentul apariției, istoria zonei și dezvoltarea tehnologică și-au pus amprenta pe localitățile din jurul nostru și mentalitatea oamenilor. Americanii bogați locuiesc în suburbii, europenii bogați trăiesc cît mai aproape de centru - este doar unul dintre aspectele diferite ale orașelor de pe cele două continente.