Cel care a venit cu ideea demonstrată a dilatării timpului a fost Albert Einstein în teoria sa a relativității și putem vedea dilatarea asta chiar dacă nu ne mișcăm cu viteze apropiate ale luminii: sateliții artificiali de pe orbită percep timpul diferit de noi, cei care sîntem la suprafața planetei. Diferențele sînt mici, de numai cîteva secunde într-o perioadă oarecare de timp ce depinde de înălțimea la care se află, dar ceasurile sateliților de pe orbită trebuie sincronizate periodic pentru a fi la fel ca ceasurile din buzunarele noastre.

Chiar dacă plasticul a înlocuit multe dintre paharele și sticlele folosite din plin încă mai folosim în continuare sticla chiar dacă ea este de multe ori doar în telefoane, calculatoare și alte dispozitive pe care le folosim în mod curent.

Prezentarea alăturată nu este pentru omul obișnuit, este dedicată celor pasionați de matematică și celor care o folosesc în cazul telefoanelor mobile, modelare și statistică. Nu pot spune că-s pasionat de matematică dar am ajuns să folosesc destui algoritmi cînd vine vorba de proiectele din ultimii ani ce au în prim plan telefoanele mobile, modelarea și statistica așa că am devenit atent la ea începînd de la titlu și continuînd cu conținutul ei.

În momentul ăsta nimeni nu-i împiedică pe oameni să facă o colonie sau mai multe pe planeta Marte însă în ce privește terraformarea planetei roșii există o grămadă de probleme. Pentru că asta este terraformarea, schimbarea apectului și funcționării exterioare (a atmosferei și suprafeței planetei) într-un mod similar cu Pămîntul.

Nu chiar printre noi deși nici aia nu este în întrgime exclus (dar mai repede cîlștigăm premiul cel mare la loto în fiecare săptămînă decît să-i găsim fără să vrea să-i gădim). Nu e nici chiar pe Luna care este la doi pași din punct de vedere astronomic dar ar putea fi foarte bine pe Marte, Venus sau sateliții lui Jupiter precum Europa.

Dacă ai un astrofizician bun de gură și spunînd explicații bune despre știință (fizică, planete) mai devreme sau mai tîrziu va vorbi despre știință și religie.

Dacă tot s-a apucat să ningă afară și nu prea ai chef să ieși seara pe ninsoare te apuci de alte chestii utile precum următoarea evoluție a CRISPR și discuțiile lui Jennifer Doudna (cîștigătoare a premiului Nobel în anul 2023) despre subiect.

Să scrii și să discuți despre știință în general și fizică în special într-o țară ca România trebuie să fie curajos pentru unii.

De ce te ajută? Pentru unele noduri sînt mai rezistente decît altele (se desfac ceva mai greu), motiv pentru care au tot fost folosite de-a lungul istoriei iar oamenii s-au ostenit să găsească mereu noduri noi.

Cu toți vedem că, de la vară la vară, este mai cald iar în cursul iernii sînt mai puține precipitații (cel puțin în unele locuri) iar temperatura variază undeva pe la 0 grade Celsius în loc să scadă ca odinioară.

Oamenii de știință au idei interesante: folosirea de nanoroboți pentru vindecarea cancerului.

Parcă văd că în doar cîțiva ani radarul va di completat foarte bine de gradar (Gravitational Detection And Ranging) care nu mai folosește undele radio (sau nu doar pe ele) pentru a detecta prezența corpurilor în zona înconjurătoare.

Poți considera nota ăsta ca o continuare a ce spuneam ieri despre Elon Musk: realitatea pe care o percepem este foarte subiectivă pe motiv că propriile noastre tărtăcuțe o creează bazîndu-se pe experiența anterioară.

Odinioară au existat mai multe specii umane, acum a rămas una singură (cu variațiuni mici moștenite de la speciile umane cu care a conviețuit acum cîteva zeci de mii ani). În numai cîteva decenii s-ar putea să apară alte specii umane pe măsură ce terapiile genetice vor fi adoptate pe scară largă (dacă vor ajunge să fie adoptate pentru că acum există o rezistență semnificativă la așa ceva).

Nu toți îmbătrînim la fel: unii își păstrează un aspect tineresc multă vreme (X-ulescu nu s-a schimbat aproape deloc!) în timp ce alții arată tot mai nașpa cu fiecare an care trece. Și este perfect normal: îmbătrînirea depinde de o grămadă de factori, de la genetică la stilul de viață.

Dacă tot avem ceva timp la dispoziție (după paștele ortodox și pauza care-i urmează), ce-ar fi să-i ascultăm pe astrofizicianul Neil deGrasse Tyson și doctorul Peter Attia (autorul cărții Outlive: The Science & Art of Longevity) discutînd despre prelungirea vieții umane cu ajutorul științei.

În ultimele decenii am împînzit planeta cu mase plastice, suficient de multe pentru a intra în circuitul natural și în propriile noastre organe prin intermediul planetelor și animalelor pe care le consumăm.

Dacă tot e Dragobete, poate ar trebui s-o asculți pe antropologul Helen Fisher vorbind despre motivația primordială care-i îndreaptă pe oameni spre sex și dragoste.

Lumea vorbește despre centrul Pămîntului care și-ar încetini rotația pentru că undele ar străbate planeta într-un fel și nu în altul.

Data viitoare cînd începi să dansezi ascultînd muzică ar fi bine să știi că e perfect normal. S-ar putea să nu fie o reacție potrivită dacă ești într-o ședință, într-un examen sau în timpul slujbei la biserică (dacă participi la așa ceva), dar reacția este una naturală: muzica a evoluat odată cu specia umană încă de pe vremea în care strămoșii noștri au început să meargă pe doar două picioare.