- Focul este un fenomen, nu un lucru. Încălzirea lemnelor sau a altor combustibili emană în aer vapori volatili care se pot aprinde cu ușurință în prezența oxigenului din aer, gazul incandescent rezultat încălzește mai departe combustibilii, eliberînd în aer mai mulți vapori, întreținînd acest ciclu.
- Mulți dintre combustibilii pe care-o folosim și-au obținut energia cu ajutorul razelor soarelui. De exemplu, prin procesul de fotosinteză razele soarelui și căldura produc energie chimică în formă de lemne sau combustibili fosili, iar focul folosește energia pentru a produce lumină și căldură.
- Așa că, practic, focul de vreascuri este un copac transformîndu-se în sens invers. în plus: vreme de zeci de ani, pe măsură ce crește, planta fixează carbonul în corpul ei, transformînd prin fotosinteză dioxidul de carbon în oxigen și carbon. Iar în timpul arderii carbonul din plantă se combină cu oxigenul din aer transformîndu-se în CO2.
- Presupunînd niveluri stabile de combustibili, căldură și oxigen, un incendiu de locuință își dublează dimensiunile la fiecare minut.
- Terra este singura planetă cunoscută la suprafața căreia focul poate să ardă. Oriunde altundeva nu este posibil din cauza oxigenului insuficient.
- Cu alte cuvinte, cu cît mai mult oxigen cu atît mai intens este focul. Aerul conține 20% oxigen, iar combinarea oxigenului pur cu acetilenă (o substanță chimică asemănătoare metanului) duce la torța cu acetilenă care arde la aproximativ 3200 de grade Celsius.
- Nivelul de oxigen din ardere influențează culoarea flăcării. Un foc cu puțin oxigen conține multe particule combustibile nearse, ceea ce dă flăcării o nuanță galbenă. Un fox cu mult oxigen are flăcări de culoare albastră.
- Flăcările lumînărilor au la bază culoarea albastră pentru acolo aerul este proaspăt, iar la vîrf au culoarea galbenă pentru că fumul care se ridică în sus sufocă partea superioară a flăcării.
- Focul produce apă. Poți demonstra acest lucru plasînd o linguriță rece deasupra unei lumînări: vei observa cu vaporii de apă se condensează pe metal.
- ... pentru că ceara, la fel ca majoritatea materialelor organice, inclusiv lemnul și benzina, conține hidrogen. Acesta se combină cu oxgienul din aer producînd H2O atunci cînd materialul organic arde.
- Oasele însemnate și cenușa de lemne indică faptul că primul foc intenționat pus de un hominid (strămoș al oamenilor actuali) a fost acum mai mult de 400 de mii de ani.
- ... în timp ce se estimează că focul dintr-un zăcămînt de cărbuni aflat la nord de Sydney, Australia, arde de aproximativ 500 de mii de ani.
- Locuitorii Greciei antice porneau focul cu ajutorul luminii soarelui: o oglindă concavă focaliza razele soarelui pentru a aprinde combustibilii de dedesubt. Metoda este încă folosită pentru a aprinde torța olimpică.
- La fiecare 52 de ani, atunci cînd calendarul lor finaliza un ciclu, aztecii stingeau toate flăcările din imperiul lor. Iar marele preot aprindea un foc nou în pieptul tocmai deschis vederii al unui victime sacrficate, iar flăcări ai acestui foc erau răspîndite în tot imperiul.
- Mare incendiu londonez din 1666 a distrus aproximativ 80% din oraș la un an după ce epidemia de ciumă bubonică a ucis mai mult de 65 de mii de oameni. Focul a fript șobolanii și puricii lor care au răspîndit în Londra Yersinia pestis, bacteria producătoare de ciumă.
- Incendiul Peshtigo din Wisconsin a fost cel de-al doilea ca mortalitate din istoria SUA, luînd 1200 de vieți, de 4 ori mai multe decît marele incendiu din Chicago care a pornit în aceeași zi: 8 octombrie 1871.
- Cel mai mortal incendiu din SUA a avut loc la 27 aprilie 1865 pe vasul de aburi Sultana care călătorea pe fluviul Mississippi. Printre pasagerii uciși de explozia cazanului erau 1500 de prizonieri proaspăt eliberați din închisoarea unională. Vasul era supraîncărcat, de 6 ori capacitatea normală, ceea ce explică numărul mare de victime: 1547.
- Incendiul Dragonul Negru din 1987, cel mai mare incendiu al perioadei moderne, a ars aproximativ 20 de milioane de acri din Chia și Uniunea Sovietică.
- Combustia spontană există cu adevărat. Unele surse de carburant își pot genera propria căldură (de exemplu prin putefracție). Fructul de fisticul (Pistacia vera, un arbust aparținînd genului Pistacia originar din regiunile muntoase ale Greciei, Siriei, Turciei, Iranului, Kîrgîzstanului, Turkmenistanului, Pakistan și Afganistan) are atît de mult ulei natural și există șanse atît de mari încît să producă căldură prin descompunerea grăsimii încît Codul Internațional pentru Produsele Maritime Periculoase le consideră periculoase.
- Fînul, bălegarul sau chiar teancurile de ziare și reviste vechi pot suferi de combustie spontană.
Sursa imaginii este aici.