
Prezentarea proiectului este interesantă: imprimantele 3D ar trebui să reducă atît prețul cît și termenul de producție a rachetelor spațiale. Modul de producție standard (cel cu care s-au obișnuit producătorii din domeniu) implică realizarea manuală a tuturor pieselor componente (chiar dacă unele sînt imprimate 3D), iar numărul acestora este mare - ”doar” cîteva milioane. Folosind metoda celor de la Relativity Space numărul acestora ar scade considerabil iar corectarea problemelor de design ce sînt descoperite pe parcurs se face mult mai ușor, iar după aceea se imprimă noua variantă a rachetei.
N-aș putea spune dacă noua metodă este revoluționară sau genială, dar are o anume atractivitate. Doar timpul îi va dovedi eficiența, iar dacă metoda este mult mai eficientă decît cele obișnuite îi vom vedea rezultatele în doar cîțiva ani.