Lumea aniversează azi 70 de ani de la lansarea primei bombe nucleare, deasupra Hiroshimei, dar noi avem o altă aniversare, ceva mai veche, a unei bătălii care a schimbat cursul istoriei pe meleagurile carpatico-danubiano-pontice. Una care a avut loc în timpul primului război mondial, în care o marte parte a teritoriului Romăniei era sub ocupație străină, iar guvernul era refugiat în singura zonă rămasă liberă, în Moldova între Carpați și Prut.
Bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, desfășurate sub coordonarea echipei Marelui Cartier General romăn condus de generalul Constantin Prezan, secondat de comandantul Armatei I Romăne, generalul Constantin Christescu, au făcut din iulie și august 1917, două luni de foc: în 22 iulie 1917, de pe înălțimile ce dominau Mărăștiul, a început atacul armatei romăne asuprta trupelor germane cu scopul de a încercui și distruge Armata a noua germană printr-o ofensivă în zona bazinului Soveja și încă un atac în direcția Siretului inferior la Nămoloasa, operațiune la care însă s-a renunțat. Sub adăpostul întunericului și mascați de relief, infanteria romănă a început asaltul cu lupte la baionetă respingînd forțele germane în dimineață zilei de 24 iulie, iar pînă la 1 august frontul a fost spart pe o lungime de 35 de km, avansîndu-se circa 28 de km, s-au eliberat 30 de localități și un teritoriu de aproximativ 500 de km2. A fost cea mai de succes operațiune militară aliată din 1917, iar în urma ei generalul german Mackensen a decis un atac pe direcția Mărășești-Adjud, dat de Armata a noua germană, în timp ce Armata 1 austro-ungară urma să atace înspre Oituz.
Mai multe informații despre operațiuni și oamenii implicați în ele găsești aici.
