Ziua de azi m-a pus un pic pe drumuri, inclusiv pe dealurile din județul Bihor în apropierea Crișului Repede (un fel de protecție naturală în fața invadatorilor de acum cîteva sute și mii de ani), și e mai bine să le pun aici decît să le pun pe rețele sociale gen Instagram și Facebook - dacă tot e să cîștige cineva de pe urma lor prefer să cîștig eu un pic de atenție decît să cîștige ei niște bani de pe urma pozelor făcut de mine acum cîteva ore.

E doar început de azi, puțin după ora 0 pe aici, și e încă noapte așa că Luna, sau super Luna cum vrei să-i spui, este încă vizibilă. S-ar putea să-ți continui relaxarea de august cu ochii pe Lună continuînd astfel urmărirea Perseidelor și asta e bine.

Sau, cum mai spuneam pe Instagram, pe coclauri ajuns pe acolo cu bicicleta, iar imaginile au fost făcute în cursul zilei de azi aproape de Palota, județul Bihor.

Despre turnurile alb și negru se spune că au fost construite în aceeași perioadă (între anii 1460 și 1494) și sînt două dintre cele 4 turnuri de observație ale cetății Brașovului ca fortificații independente amplasate în afara zidurilor cetății.

Dacă tot a avut loc a șaptea ediție AntareSFest am avut prilejul să bat un pic la pas orașul Brașov (așa, pe bucăți, în funcție de timpul disponibil).

Dacă anul trecut am apucat să vizitez zona doar pe înserate azi am avut timp să trec pe acolo în timpul zilei. La un moment dat, acum vreo lună - o lună și ceva am aflat cu plăcere că ea a fost redată brașovenilor și că și-a deschis porțile pentru aceștia. Azi am descoperit că acele porți au fost deschise doar cîteva zile în luna septembrie.

Deh, poate pînă cînd mai trec prin Brașov și stau (probabil în cursul anului viitor) primăria locală va găsi resurse să o deschidă publicului și să o lase așa. Pînă una alta, las imaginile aici ca să știu unde le găsesc în 2024 sau oricînd voi mai avea nevoie de ele.

A treia zi a celei de-a șaptea ediții a festivalului AntareSFest a fost și cea mai lungă (programul este aici dacă vrei să-ți reamintești ce s-a întîmplat sau dacă vrei să afli ce-ai pierdut).

Cea de-a VI-a ediție a Festivalului de literatură și artă science-fiction și fantasy, AntareSFest 2022 – „Schimbările climatice, sfîrşitul omenirii?” a avut loc între 2 și 4 septembrie 2022 la Brașov.

Zilele astea am apucat să văd din nou Brașovul, chiar și cîteva zone pe care n-am apucat să le vizitez în anii anteriori (de obicei făcute cu ocazia altor ediții AntareSFest) precum Cetățuia și strada Sforii.

Imaginile au fost realizate luna trecută (iulie 2022) și arată o grămadă de detalii din atmosfera gigantului gazos din apropiere și din jurul ei.

Misiunea chinezească Tianwen-1 a ajuns pe Marte acum cîteva zile, China devenind a treia țară (după SUA și Rusia) care a trimis obiecte acolo, iar acum agenția națională chineză a făcut publice imaginii ale separătii dispozitivului care a aterizat de cel care a rămas pe orbită.

La sfîrșitul lunii trecute mașinuța Perseverence a făcut istorie înregistrînd sunetele unei nave spațiale pe planeta vecină. În timpul celui de-al patrulea zbor al elicopterului Ingenuity microfonul de pe instrumentul SuperCam a înregistrat sunetele palelor și sunetul vîntului.

Cei de la Google și NASA au folosit 20 de milioane de poze făcute de-a lungul a 37 de ani (1984-2020) pentru a realiza un timelapse și a arăta cum s-a schimbat suprafața planetei Pămînt în perioada asta.

Artistul olandez Julius Horsthuis folosește fractali pentru a crea o lume caleidoscopică, una pe care unii vizitatori ai expoziției susțin că seamănă cu o lume științifico-fantastică (extraterestră?) sau o dimensiune complet nouă (de parcă ar fi vizitat vreuna dintre ele).

Înregistrarea a fost făcută acum aproape două săptămîni, în 2 martie 2021, de Rally Stuudios în Bryant Lake Bowl din Minneapolis. Are aproape 90 de secundă, arată excepțional de bine și, mai ales, a fost realizată într-un singur zbor (fără întreruperi, fără opriri, fără lipituri sau manipulări ulterioare).

Au trecut deja mai mult de două săptămîni de cînd Perseverance a aterizat pe Marte iar (o parte dintre) înregistrările pe care le-a făcut pe planeta roșie sînt deja disponibile.

Ce crezi că e mai ușor: să îți eplice cineva cum e cu vaccinurile și imunitatea de grup pe care ți-o oferă sau vrei să-ți arate cineva asta?

Dacă tot e duminică și este o zi un pic mai relaxată (pentru noi, cei care doar votăm și nu sîntem direct implicați în procesul electoral) hai să urmărim spectacolul de lumină pe care l-a produs capsula japoneză Hayabusa2 în timp ce reintra azi noapte în atmosfera terestră.

Craterul a fost denumit după inginerul rus Sergei Pavlovich Korolev (1907-1966) considerat a fi părintele tehnologiei spațiale rusești. El a realizat prima rachetă intercontinentală R7, precursorul rachetelor moderne Soyuz (care-s în funcțiune și acum). El a fost de asemenea responsabil pentru primul satelit artificial (Sputnik, 1957) și primul zbor uman în spațiul cosmic (Yuri Gagarin, 1961).

Dacă nu ești încă sigur(ă) că banii investiți în roboțelul cu roți trims pe Marte au fost cheltuiți cu folos ar fi bine să reevaluezi situația studiind un pic panorama de 1,8 miliarde de pixeli alcătuită pe baza imaginilor trimise de rover-ul Curiosity.

Sau cum să studiezi fizica lichidelor înregistrînd cu macro și multe cadre pe secundă căderea unei bile de sticlă în recipiente pline cu lichide colorate.