Există o ierarhie între aceste specii, pe măsură ce oamenii au evoluat: unele specii sînt strămoșii celorlalte (și chiar au continuat să existe în paralel cu ele înainte de a dispărea), altele au evoluat în paralel în funcție de condițiile de mediu diferite. Printre cele mai cunoscute sînt omul de Neanderthal (care a locuit în Europa și a dispărut acum vreo 35 de mii de ani pe măsură ce omul modern a avansat - ultimii Neanderthali au trăit în peninsula iberică) și denisovienii.
Aceștia din urmă au fost identificați ca specie diferită pe baza analizei genetice a cîtova oase găsite într-o peșteră din Siberia - nu există suficiente rămășițe fosile pentru a afla mai multe despre modul în care arătau, se mișcau, interacționau între ei (așa cum e cazul Neanderthalienilor). Însă se știu suficient de multe lucruri pentru a spune că e foarte posibil să fi existat reproduceri încrucișate între ei și omul modern iar o parte din atributele evolutive s-au transmis urmașilor și sînt prezente și azi în populația umană: capacitatea tibetanilor de a respira la înălțimi mari și grăsimea brună care-i ajută pe inuiți să supraviețuiască frigului din zona arctică sînt considerate trăsături genetice moștenite de la denisovieni pentru că caracteristicile genetice se regăsesc (pînă acum) doar în oasele acestora.
