Pentru moment hai să sar direct la concluzie: dacă ai prilejul să mergi la așa ceva nu ezita să o faci. Cele cîteva sute de orădeni care s-au înscris la cursul organizat de Ambulanța Bihor au înțeles deja că pot ajuta o persoană căreia i se face rău pe stradă înainte de a ajunge salvarea și ajutorul specializat la fața locului. în cazul unui infarct fiecare minut este prețios, iar ambulanța nu poate ajunge mai devreme de 5 minute decît dacă se află, întîmplător și din greșeală, prin apropiere. Traficul și aglomerația își spun întotdeauna cuvîntul. Iar dacă infarctul se întîmplă la dracu în praznic, în vreun sat sau undeva pe munte, poate trece și jumătate de oră pînă cînd ajunge medicul la fața locului... timp suficient ca pacientul să moară de cîteva ori unul după altul. Despre înecul cu bol alimentar ori diverse obiecte (inclusiv propria vomă după o beție de pomină) nu cred că mai este cazul să spun nimic, nu? Rezultatul final este același: moarte în cîteva minute. într-o asemenea situație dacă faci ceva în timp util poți salva o viață.
Cursul de azi a fost alcătuit din două părți: una teoretică, în care s-au explicat o serie de lucruri și s-au prezentat două defibrilatoare (știți voi, chestia aia care-ți aplică ), și una practică, în care s-a aplicat respirație gură la gură și masaj cardiac pe un manechin. Adică acele chestii pe care trebuie să le faci (deși prea puțini vor face respirație gură la gură unui necunoscut) atunci cînd cineva nu respiră și nu îi simți bătăile inimii. Atunci cînd persoana căzută pe stradă este inconștientă, dar respiră, trebuie doar întoarsă pe o parte ca să nu se înece cu propria vomă. Chiar și asta se învață la curs... cu exemple practice.
Repet: dacă poți să te duci la un asemenea curs du-te. în cel mai rău caz pierzi cîteva ore învățînd ceva nou, ceva ce s-ar putea să aplici în cazul unei persoane apropiate.
