- Mămică, mămică! Domnul de la televizor a zis că mîncarea e plină de chimicale!
- Da, și, puiule? Ce-i cu asta?
- Păi chimicalele sînt rele, nu-i așa?
- Chimicalele sînt doar substanțe chimice obișnuite.
- Cum adică obișnuite? Apărute natural?
- Toate substanțele chimice pot fi denumite chimicale. Deși unii folosesc termenul pentru a atrage atenția asupra celor produse industrial sau a celor rele pentru oameni.
- Dacă-s rele pentru oameni atunci de ce le pun în mîncare?

- Adică pe rafturile magazinelor, nu?
- Exact. Uneori trec săptămîni întregi pentru ca alimentul produs în altă țară sau pe alt continent să ajungă la noi în bucătărie. În condiții obișnuite s-ar strica repede și ne-ar îmbolnăvi.
- Înseamnă că nu este chiar atît de rău...
- Nu, cu condiția să nu exagerezi. Uite, de exemplu sarea este un foarte bun conservant. Puțină sare face alimentul să fie gustos, dar dacă mănînci o bucată mare de saramură fără să o speli n-o să te simți prea bine.
- Așa e.
- Produsele naturale, fără substanțe străine în ele sînt cele mai bune, dar uneori este nevoie și de chimicale pentru a le păstra fără să se strice.
- Ca la McDonalds, nu?
- Alea-s doar chimicale. Să nu te prind că mănînci acolo.
- Mami, parcă spuneai că toate-s chimicale...
- Știu, știu. Hai și mănîncă ceva bun, niște miere cu brînză.