Prin cușca (lui) Faradei se înțelege orice incintă special concepută pentru a proteja o zonă de efectul undelor electrice și electromagnetice din exterior sau de a le menține înăuntru (de exemplu în cazul cuptoarelor cu microunde) și de a le împiedica să polueze energetic mediul înconjurător. Denumirea vine de la Michael Faraday, un fizician și chimist englez de la începutul secolului XIX, cunoscut pentru lucrările sale în domeniul electromagnetismului.
Ideea originală era de a crea un adăpost realizat dintr-un material conductor de electricitate în care să fim protejați de cîmpurile create de fulgere, și era un spațiu închis pe toate părțile, format dintr-un grilaj (o plasa conductoare metalica) cu orificii foarte mici, care reacționa ca o oglindă. Un cîmp electric din exteriorul cuștii lui Faraday produce o descărcare de suprafață în partea exterioară a incintei, iar în interior se formează un alt cîmp care îl compensează pe cel exterior.
În general orice aparat electronic modern este protejat de influența cîmpurilor magnetice exterioare printr-o cușcă Faraday, fie că este vorba de o foiță metalică bună conductoare de electricitate lipită de carcasa din plastic, fie printr-o carcasă metalică. Aparatura electronică din casă, avioanele lovite de fulgere sau vehiculele pe șine sînt cîteva exemple practice.
