Recunosc, în momentul în care m-am înscris să mă duc la conferința Earthship care a avut loc azi în Aula Magna de la Universitatea din Oradea știam cîte ceva despre proiect și ce se face acolo. Acel ceva intra mai degrabă la nivelul de generalități mai degrabă decît detalii, și tocmai de aceea pot să zic că m-am dus nepregătit la eveniment. Probabil cel mai nepregătit dintre cei cîțiva zeci de participanți – unii dintre ei au deja planuri să-și facă case din materiale reciclabile sau au început deja acest lucru.
Cîteva mențiuni pentru cei care nu-s încă în temă cu subiectul: materiile prime folosite sînt atît naturale (cum ar fi de exemplu pămîntul), fie materiale refolosite. Practic gunoi, cum le-ar numi mulți cu ușurință. și, oarecum, pe bună dreptate: dozele de bere aruncate sînt folosite pentru a crea pereți (împreună cu un material izolant), caucurile uzate ale autovehiculelor sînt umplute cu pămînt și sînt folosite pentru a crea pereți sau elemente de rezistență (în anumite situații a fost folosit ca suport împotriva alunecărilor de teren). Adică, cu alte cuvinte, chestii care se regăsesc în abundență la suprafața Pămîntului, deși unele nu au apărut în mod natural – sînt simple rămășite / resturi ale industrializării. E nevoie de cîteva zeci sau chiar cîteva sute de anvelope uzate sau sparte ale autovehiculelor și camioanelor pentru a face o singură casă, așa că nu vă puteți face provizii suficiente de așa ceva decît dacă aveți o companie de transport și n-aveți unde să aruncați deșeurile.
Ce-ți trebuie pentru a avea o casă autosustenabilă? Adică acea casă special construită pentru a colecta și a păstra energia termică pe termen lung (unele dintre ele pot produce o temperatură optimă în interior chiar și după o săptămînă fără soare, în altele, construite pe un versant de munte la o altitudine de 3500 de metri, sînt lăsați la crescut în sera din interior niște bananieri), pentru a colecta și a filtra apa potabilă din mediul înconjurător (ploaie și zăpadă), pentru a produce curent electric pentru necesitățile zilnice.
Pentru început îți trebuie un teren care să fie cît mai expus la soare. Un versant de deal sau de munte ar trebui să fie suficient, dar și o cîmpie este (aproape) la fel de bună: forma clădirii este una mai specială, care iese în evidență (împreună cu grădina botanică sau jungla din sufragerie). Apoi vă trebuie materiile prime pentru pereți, cîteva ferestre mari, izolații, cisterna, filtrele și țevile pentru canalizare, mobila obișnuită oricărei case, etc. De reținut este necesitatea plantelor din interiorul clădirii: aveți nevoie de ele pentru capacitatea de filtrare a apei (tehnic vorbind). Psihologic vorbind, ce poate fi mai plăcut cînd stai la căldurică, printre niște plante verzi, în timp ce afară stratul de zăpadă depășește jumătate de metru ori vezi nisipul deșertului pe kilometri buni în toate părțile?
Detaliile ne-au fost prezentate de-a lungul a cîtorva ore în cursul zilei de azi de către Michael Raynolds, unul dintre pasionații cu experiență de decenii în acest domeniu, și pot fi un pic copleșitoare la început (detaliile adică). Dar, pînă la urmă, veți ieși mai ieftin decît cu o casă clasică, așa cum v-ați tot obișnuit pe meleagurile mioritice, iar costurile de întreținere cu noul cămin vor fi aproape neglijabile: nu veți mai plăti taxe pentru apa menajeră sau curentul electric la stat decît dacă veți insista să faceți acest lucru.
în ultimele 4 decenii au fost construite o mulțime de asemenea clădiri, pe cel puțin 3 continente, și într-o mulțime de tipuri de climă: tropicală, temperată, deșertică, rece (pe munte). Există unele diferențe în funcție de climă și de zona geografică (construcția este adaptată în funcție de condițiile de mediu și materialele disponibile), le veți afla pe măsură ce vă veți documenta pe marginea proiectului (dar asta depinde doar de cît de deciși sînteți să vă apucați de o asemenea casă).
Nu pot spune în ce măsură tipul ăsta de case vor fi casele viitorului: depinde prea mult de modă, iar construcțiile și arhitectura nu-s domeniul meu de activitate. Dar ideea sună suficient de bine pentru a o explora un pic mai mult.
