4 miliarde de dolari pentru Gabriel Resources? Ne crede tîmpiti?

Probabil că ați auzit deja, dar dacă cumva ați lipsit de pe internet, de lîngă televizor și nici n-ați ascultat posturile de radio o să auziți în curînd de tentativa de amenințare pe care reprezentații Gabriel Resources au scos-o din mînecă, ajutați de declarațiile lui Victor Poantă din ultimele cîteva zile. Practic suma aia este dublul celei vehiculate de contradictoriul nostru prim ministru...

Informația a apărut în ziarul canadian The Globe and Mail care îl citează pe CEO-ul Gabriel Resources, Jonathan Henry. Acesta ar fi declarat astăzi, la Londra, că în cazul în care Romănia va bloca proiectul de explorare minieră de la Roșia Montană, compania canadiană va cere statului romăn despăgubiri de patru miliarde de dolari.

Jonathan Henry a spus că Romănia va atrage investiții străine mult mai greu de acum înainte, în cazul care proiectul va fi respins.

Suma de pănă la patru miliarde de dolari va fi obținută în urma unor procese pe litigii comerciale, în care statul romăn va fi retras în perioada următoare.

Compania canadiană este interesată de 15 ani de resursele de aur și argint de la Roșia Montană, iar de șase ani încearcă prin diferite căi să obțină contractul de exploatare, însă au fost mai multe probleme cu mediul puse de guverne consecutive din Romănia.

Sursa este aici.

Prima mea reacție a fost să încep să rîd, suficient de tare ca să atrag atenția vecinilor (n-au chemat încă poliția pentru că s-au obișnuit cu reacții de genul ăsta). Nu cunosc contractele și clauzele din ultimii ani (probabil că voi reveni la ele după ce voi afla detalii), dar, așa cum percep eu reacția lui Jonathan Henry, nu este decît încercare de intimidare a dobitocilor care-i stau împotrivă și a parlamentarilor care încă ezită.

Am rîs pentru că reacția asta mi-a adus aminte de o veche vorbă romănească: nu e prost cine cere, e prost acela care dă. Adică ne-a cerut să îl lăsăm să exploateze resursele naturale ale Romăniei, proprietatea statului romăn, iar dacă vom ajunge să-l refuzăm (oficial, nu doar ieșind în stradă, suficient de ferm pentru a înțelege că nu are nici o șansă, oricît de mult ar reveni la subiect) ne cere 4 miliarde de dolari. Nu e prost, dar am fi proști să i-i dăm.

Pe de altă, iar asta e al doilea motiv al rîsetelor mele, știu cu siguranță că există oameni care i-ar omorî pe cei de la Gabriel Resources pentru mult mai puțin decît 4 miliarde de dolari. Mai mult: nici dacă i-ar pune la un loc cu politicienii romăni și guvernul Romăniei nu s-ar ajunge la suma aia. Mai ales că vreo doi ar oferi o reducere consistentă ținînt cont de reputația politicienilor romăni.

Așa că, dacă tot va trebui să dați ceva bani (presupunînd prin absurd că ar exista șanse ca Gabriel Resources să cîștige), de ce nu încercați să rezolvați problema ceva mai ieftin?