Esti psihopat? Fa un test.

în ultimii ani am avut prilejul să observ de cîteva ori termenul de psihopat aruncat aiurea, fără să se cunoască (decît cu o eventuală aproximație) definiția lui, fără să cunoască bine (a se citi aproape deloc) persoana căreia îi era adresat. Așa că o clarificare este necesară... iar filmulețul alăturat o oferă destul de bine where id=cu condiția să înțelegeți bine limba engleză și să aveți răbdare să-l urmăriți pînă la capăt

Psihologul Kevin Dutton prezintă testul psihologic clasic cunoscut ca problema troliului, cu o variație. Fă testul și măsoară-ți răspunsul pentru a afla cît de psihopat ești.

Haideți să vă spun mai multe despre testul ăsta: imaginează-ți că vezi un tren apropiindu-se de tine, iar pe șine, în fața lui, sînt întinși 5 oameni care vor fi uciși dacă nu faci nimic. Un pic mai departe, între cei 5 oameni și tren, este un macaz către o cale ferată secundară, pe aceasta este întins un singur om. Tu poți schimba macazul apăsind pe un buton, situație în care moare un singur om, și nu 5. Ce faci: apeși pe butonul ăla sau nu?

Cea mai mare parte a oamenilor vor apăsa pe butonul ăla în circumstanțele de mai sus. Cînd este vorba de a alege între moartea 5 oameni și moartea unuia singur, majoritatea aleg a doua variantă, mai ales dacă sînt toți necunoscuți.

Partea a doua a testului, variația psihopatului: imaginează-ți aceeași situație mai devreme. Adică trenul care vine, cei 5 oameni întinși pe șine în fața lui. Dar de data asta nu mai ai omul întins pe linia secundară și nici macazul, în schimb ai în fața ta un om cu o dimensiune foarte mare pe un pod deasupra căii ferate - fie că este gras, fie că este musculos, e suficient de masiv pentru a împiedica într-un fel sau altul trenul să înainteze. Căzînd în fața trenului el va muri cu siguranță, dar îi va salva pe ceilalți 5. Așa că dilema din prima parte a testului rămîne valabilă.

Primul caz reprezintă o dilemă impersonală: nu-i cunoști pe oamenii ăia, nu te implici sub nici o formă mai mult decît o simplă apăsare de buton. Implică anumite zone din creier, precum cortexul prefrontal, cortexul parietal posterior (mai ales), cortexul singular para anterior, polul temporal și sulcus temporal superior - empatia rece, gîndurile raționale.

Cazul al doilea reprezintă o dilemă personală, implică centrul emoției din creier cunoscut ca amigdala, circuitul empatiei fierbinți. Adică, cu alte cuvinte, empatia în sensul general al cuvîntului, perceperea emoțiilor altor persoane.

Psihopații, ca orice altă persoană normală, nu au nici o problemă în primul caz: apasă pe buton, asemenea majorității. Dar, spre deosebire de această majoritate a populației, psihopații nu au nici o dificultate în cazul al doilea. Adică nu vor ezita să-l arunce pe grăsan pe șine dacă este nevoie. Din punct de vedere științific, acest comportament are o semnătură neuronală distinctă: zonele din creier care sînt stimulate sînt identice în primul caz (la normali și psihopați), dar foarte diferite atunci cînd lucrurile devin personale.

Dacă te-ai lămurit deja într-o măsură mai mare sau mai mică cît ești de psihopat, hai să-ți propun un alt subiect de gîndire: iubitul tău / iubita ta este psihopat(ă)? Ei bine, psihopații au anumite caracteristici pe care le poți observa atunci cînd au suficient timp pentru a-i studia îndeaproape.it, c

De exemplu, au tendința de a profita de mila ta, au tendința de învinovăți pe alții sau pe altceva pentru comportamentul lor greșit sau rău intenționat, caută scuze că nu au făcut un lucru sau altul. Chiar dacă ei nu percep emoțiile la fel ca restul lumii, sînt în stare să exploateze la maxim emoțiile celor din jur... simpatia fiind o motivație foarte importantă.

Psihopații pot fi narcisiști, au tendința de a se considera centrul universului și, astfel, nu le pasă de sentimentele tale. De asemenea, psihopații sînt foarte fermecători, au tendința să manipuleze, mai ales atunci cînd sînt într-o mulțime sau printre prieteni. Atunci cînd ei sînt singuri cu tine ei încearcă să te controleze cît mai mult, fie prin agresivitate (dar nu întotdeauna), fie prin psihologie.

Ambele prezentări au fost regizate și produse de Jonathan Fowler și Elizabeth Rodd.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează