Despre (posibila) viitoare(a) criză a nisipului

Nisipul se găsește din abundență pe Terra, fiind probabil cea mai comună rocă sedimentară neconsolidată (prin consolidare se transformă în gresie), una provenită din sfărîmarea unor minerale, roci și / sau organisme (de exemplu scoici). Nisipul care se prezintă în depozite considerabile ca mărime sub forma unei acumulări de granule fine (0,063–2 mm). Componentul principal este cuarțul, dar mai conține (ocazional) minerale precum monazit, casiterit, diamant, safir, granat, etc.

Partea proastă este că nisipul este folosit pentru producerea sticlei, a aparaturilor electronice, dar și în construcții. Și e folosit în cantități atît de mari încît s-ar putea să producă o criză a nisipului cu efecte cît se poate de neplăcute. Mai ales că nu orice tip de nisip poate fi folosit pentru ce-au de gînd să facă oamenii cu el - compoziția lui este unică în funcție de zona în care-l găsești, iar asta face mai mult sau mai puțin rezistent la presiune.

O posibilă soluție este înlocuirea lui cu alte substanțe (mai ales în cazul construcțiilor). Nu e mai plăcută o casă din lemn, sau lut ori rășină decît una cu un schelet din beton?