Bănci, tranzacții cu bani, dar și loteria taxelor la stat

... și Ioana Petrescu. Multă multă Ioana Petrescu. Dacă ar fi să mă iau după acțiunile la care domnișoara asta a fost părtașă în ultimul timp aș zice că un DEX în imagini și poza ei în dreptul definiției prostiei ar fi foarte potrivit: luna trecută a prezentat ideea impozitării prostituției, între timp a venit cu ideea organizării unei loterii prin care unii dintre romăni să cîștige niște bani pe baza bonurilor fiscale (alea pe care le primiți sau ar trebui să le primiți de fiecare dată cînd cumpărați ceva) pe care le strîng. Știți faza, nu? O tentativă de combatere a evaziunii fiscale, de pe urma căreia vor profita doar 160 de gigei romăni (probabil angajați care nu fac evaziune) din cîteva milioane, dedicată țărilor cu sisteme fiscale primitive (mai multe aici).

La extragerile lunare organizate de către Compania Națională Loteria Romănă SA vor fi acordate un număr de 160 de premii egale, căte 20 pentru fiecare regiune fiscală a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, valoarea preconizată a fiecărui premiu fiind de 1.200 lei. în consecință, lunar la nivelul celor 8 regiuni fiscale, vor fi acordate premii totale în valoare de 192.000 lei, iar pe parcursul unui an, vor fi acordate un număr apreciabil de premii, mai precis 1.920, valoarea acestora fiind de 2.304.000 lei', precizează nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Persoanele care dețin bonuri fiscale vor introduce într-un sistem informatic dedicat Loteriei, gestionat de Compania Națională Loteria Romănă SA, o serie de informații obligatorii (numărul bonului fiscal, suma totală, numele, prenumele, precum și seria și numărul unui act de identitate valabil, pentru persoanele fizice rezidente, iar pentru persoanele fizice nerezidente, seria și numărul unui act de identitate valabil, seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal, codul unic de identificare fiscală al operatorului economic care a eliberat bonul fiscal), în vederea obținerii dreptului de a participa la o tragere la sorți lunară cu premii în bani.

Sursa și mai multe informații aici. Nu-s evazionist, dar chestia asta a reușit să mă facă să zîmbesc:

  • da, unii dintre romăni sînt pasionați de jocurile de noroc (adică mai mult decît cele cîteva pariuri sportive și ocazionalele completări de bilete la 6 din 49 pe care eu și alții ca mine le-am făcut în ultimii 12 ani) și vor pune botul la chestia asta. Mai ales că 1200 de lei în plus n-ar strica nimănui, că-s un cîștig fără un prea mare efort.
  • da, presupunînd că ideea asta va fi pusă în practică, se vor strînge ceva mai multe bonuri fiscale decît acum. Lumea nu va arunca bonurile pe care le primește de la hypermarket-uri sau la cinema, s-ar putea să-și amintească să ceară bonuri de la amărîtul care și-a deschis un butic la parterul blocului. Dar mă cam îndoiesc că marea evaziune fiscală va fi lovită în plin de manevra asta. Nu vă pot da exemple practice pentru că nu-s economist și nici nu fac evaziune, dar e de ajuns să vă meargă neuronii în tărtăcuță ca să faceți singuri niște conexiuni raționale.
  • loteria e un lucru, taxele pentru stat este alt lucru. Complet diferit. Alăturarea lor este de domeniul hilarului, ținînd cont că unora dintre romăni le lipsește capacitatea de a ține pasul cu inventivitatea și originalitatea concetățenilor lor (care au o adaptabilitate aparte), în timp ce alții preferă să se descurce cum pot, uitînd (oarecum) ce înseamnă educația muncii. Eu nu-s deloc dornic să particip la o asemenea loterie. N-aș fi dornic nici măcar dacă aș fi absolut sigur că voi cîștiga banii ăia - manevra guvernului nu-mi inspiră deloc încredere, mi se pare puerilă.

Mai nou, și asta-i cireașa de pe tort, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat în dezbatere publică despre care vorbesc gigeii de la ProTv, băncile vor fi obligate să spună fiscului în fiecare lună cîți bani are în cont fiecare romăn, ce sume a încasat și cît a cheltuit.

Ministrul Finantelor spune ca masura este necesara pentru combaterea evaziunii fiscale si pentru simplificarea procedurilor de executare silita. In prezent, fiscul poate cere punctual bancilor informatii despre un client anume, in general cand asupra lui planeaza suspiciuni de evaziune fiscala. In noua forma, bancile vor fi obligate sa trimita fiscului, lunar, date despre rulajele si soldurile tuturor clientilor, indiferent daca acestia sunt sau nu suspectati de evaziune fiscala.

Ioana Petrescu, ministrul Finantelor: "Vreau sa subliniez ca scopul principal al acestui proiect este de a reduce evaziunea fiscala si trebuie sa fim extrem de fermi, trebuie sa ne luam toate datele pentru a reduce evaziunea mare, pentru a fi siguri ca persoane nu folosesc conturile din banca in mod ilegal."

Gabriel Biris, consultant fiscal: "O sa vada toate miscarile de fonduri intre toate firmele din Romania, intre toti cetatenii din Romania. Asta inseamna inclusiv rulajele in legatura cu operatiuni private. De ce simte ANAF-ul aceasta nevoie? Pentru ca, din cate stiu eu, o a astfel de prevedere nu exista in alte tari."

Mai multe informații aici. De data asta am început să rîd, am două motive pentru asta:

  • Pe vremea cînd încă eram angajat (au trecut cîțiva ani de atunci), la ultima dintre firmele pe la care am fost primeam banii în mînă. De-abia la final s-a trecut la plata salariilor direct pe card, nu fără scandal și dintr-un motiv extern - o condiție a băncii de la care patronul vroia să primească credit, dar cu siguranță multe dintre tranzacțile curente se practică încă cu banii în mînă. Chiar și acum, 7 ani mai tîrziu. Nu neaparat la firma aia, că e aproape falimentară (sau era acum vreo lună), dar mulți romăni încă muncesc cu banii jos. O parte-s acoperiți de hîrtii (contracte, facturi, bonuri, etc - ceva ce poate fi urmărit), dar nu toți. Și asta încearcă să facă acum guvernul, să urmărească toți banii din sistem, dar măsurilor lor sînt făcute mai degrabă la noroc. Gen ”hai să facem asta, poate prindem ceva”. Nu par să fie prea bine gîndite.
  • Cînd primiți banii de pe un proiect / contract / salariul lunar voi ce faceți? Chiar dacă îi primiți pe card sau îi primiți în mînă, primul lucru făcut de obicei este împărțirea lor: ăștia-s banii pentru facturile curente, ăștia-s banii pentru bancă (ăia care aveți credite), ăștia-s banii pentru mîncare, întreținere, haine, etc, ăștia-s banii pentru orice altceva (dacă mai rămîn). Cîți dintre toți banii ăia pot fi urmăriți prin tranzacții bancare (că ne-am lămurit deja cît de dornici sînteți să strîngeți bonurile fiscale pentru a vă înscrie)? 50%? Mai puțin? Faceți voi calculele - s-ar putea să începeți și voi să rîdeți.

Sursa imaginilor este aici și aici.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează